Biblioteca Publică «Mihail Sadoveanu»

Despre noi

  Centrul de Documentare și Informare „Mihail Sadoveanu” Soroca

  Prin adresabilitatea generală, prin colecțiile de documente cu profil enciclopedic, prin fondurile de patrimoniu, prin oferta de servicii informaționale, prin facilitățile acordate, prin agenda culturală bogată CDI „M. Sadoveanu” este cea mai utilizată și cu cea mai puternică vocație comunitară

  La moment instituția funcționează în subordinea Consiliul Municipal Soroca și îndeplinește funcțiile specifice tuturor structurilor info-documentare de acest nivel:

  • funcția de Depozit legal local (integrarea producției editoriale și tipografică a raionului/cu referire la raion),
  • elaborarea bibliografiei locale (valorificarea informației și surselor documentare pentru raion),
  • asistență și consiliere metodologică pentru rețeaua de biblioteci orășenești și comunale cu atribuții de coordonare și control.
Statistici:

Utilizatori:

  • Persoane fizice – 10 480
  • Până la 15 ani – 5 211
  • Virtuali – 53 850

Vizite:

  • Persoane fizice – 66 504
  • Până la 15 ani – 20 168
  • Virtuale – 260 793

Documente consultate/accesate:

  • Persoane fizice – 134 339
  • Până la 15 ani – 52 836
  • Virtuale – 3 130 643
  • În limba de stat – 97 580
  • Până la 15 ani – 47 369

Regulamentul Centrului de Documentare și Informare „M. Sadoveanu”
Regulament de ordine interioara
Politici de utilizare a internetului
Istoric

  Biblioteca, acest tezaur de gândire şi idei, de creaţie a imaginaţiei umane, a fost la baza construirii şi dezvoltării marilor culturi ale lumii.

  Aşa a fost de-a lungul secolelor, aşa a rămas în zilele noastre aşa va fi cîtă vreme omenirea va fi obsedată de setea cunoaşterii.

  În Soroca, ca şi în toată Basarabia, spre regretul tuturor, nu se poate vorbi despre o istorie glorioasă a bibliotecilor de aici, sau despre îndelungate tradiţii bibliofile. Situat de-a lungul cursului de mijloc al Nistrului, pe terasa străvechii lui albii, oraşul a ţinut piept nenumăratelor invazii, fapt, ce nu putea să treacă neobservat în formarea civilizaţiei acestui oraş. Între o invazie şi un război, când lasă arma, soroceanul trebuia să-şi tămăduiască rănile, să-şi cultive pământul.

  Conform datelor culese în arhive, cartea modernă (imperiul rus) a apărut la Soroca odată cu înfăptuirea reformei ruseşti a învăţămîntului, prin ani 50 ai secolului XIX. Dezvoltarea relațiilor capitaliste în imperiu, ce-rea pregătirea specialiştilor pentru industrie agricultură, comerţ. În anul 1883, conform dării de seamă anuale, în judeţul Soroca activau deja 21 şcoli populare cu pregătire în limba rusă, pe lângă care erau deschise biblioteci învăţătoreşti şi şcolare.

  În 1884, pe lângă Zemstva Soroca, pentru prima dată, a fost deschisă de către particu-lari, o bibliotecă şi o sală de lec-tură, care dispunea de 1357 exemplare cărţi, acte juridice, civile, penale—toate în limba rusă. Şef al bibliotecii a fost numit domnul Barilevici. Lucrătorii Zemstvei aveau dreptul de a se folosi pe gratis de serviciile acestei biblioteci, ceilalţi—plăteau. Pentru o carte luată pe 2 săptămâni se plătea 30 copeici, pentru un an—3 ruble. Cititorii din localităţile rurale, plăteau mai puţin. Biblioteca a contribuit considerabil la îmbogăţirea cunoştinţelor populaţiei de limbă rusă a oraşului, dar a avut şi unele neajunsuri. Numărul scăzut de beneficiari (32 persoane) se explică prin faptul, că biblioteca activa doar vara şi dispunea de foarte puţină literatură universală, tradusă în limba rusă, şi deloc—română.

  Odată cu creşterea vieţii economice, s-a simţit nevoia înfiinţării unei biblioteci cu informaţii mai ample referitor la construcţia de poduri, drumuri, clădiri, apeducte, telecomunicaţii. În anul 1905, Zemstva Soroca adoptă hotărârea de a se lua unele măsuri, în privinţa răspândirii mai largi a cărţii. Această hotărâre prevedea organizarea bibliotecilor cu sală de lectură pentru poporul de rând, răspândirea pe gratis a literaturii, organizarea depozitelor speciale pentru cărţi. Pentru a-şi duce la bun sfârșit hotărârea, Zemstva alocă 600 ruble pentru deschiderea a 24 biblioteci în diferite localităţi ale judeţului. O astfel de biblliotecă a existat şi la Soroca. Cu regret, arhivele au păstrat doar numele şefei acestei biblioteci—doamna A. Belen de Baliu. Se presupune, că era soţia candidatului în ştiinţe naturale, profesorului Emanuil N. de Baliu. Localul acestei biblioteci, conform relatărilor locuitoarei oraşului N. P. Eizner, se afla la intersecţia actualelor străzi Independenţei şi B.P. Haşdeu ( la colţ, pe teritoriul actualei fabrici de confecţii ,, Dana’’ ).

  Conform materialelor depistate în arhive, amintirilor cititorilor şi foştilor lucrători, această bibliotecă îşi reia activitatea după războiul al II-lea mondial, în 1944. Biblioteca participă activ la lichidarea analfabetismului (introducerea alfabetului chirilic), la formarea cadrelor de noi intelectuali moldoveni în studiul ideologizării comuniste ruseşti a anilor de după război.

  Referitor la creşterea reţelei de biblioteci, în perioada sovietică de după războiul al II-lea mondial, constatăm următoarele:

  • 1945—în oraş activă doar o bibliotecă;
  • 1945—1962—a mai apărut o bibliotecă pentru copii;
  • 1972—în oraş deja activau 6 biblioteci cu literatură în limbile rusă (80 %) şi română (20 %);
  • 1976—anul creării Reţelei centralizate de biblioteci, cu centrul la biblioteca raională Soroca (actuala bibliotecă ,,M. Sadoveanu’’). Toate bibliotecile săteşti devin filiale ale Bibliotecii Centrale Soroca. Şef al Reţelei este numit Vladimir Trocinskii.
  • 1981 — în cadrul Reţelei activau 102 bibliotecari cu studii medii speciale şi 12 cu studii superioare.
  • 1981 — Bicec Raisa director al Bibliotecii Centrale.
  • 1991 — după o decizie a Ministerului Culturii şi Cultelor al RM, a fost înfăptuită decentralizarea bibliotecilor, care a coincis cu dificultăţile perioadei de tranziţie.
  • 1993 — este deschisă biblioteca de carte românească «Basarabia», filială a Bibliotecii Județene «V. Voiculescu» Buzău, România;
  • 2000 — are loc reforma administrativ — teritorială după care, bibliotecii i se aprobă statutul de Bibliotecă Județeană;
  • 2001 — i-a fost conferit numele marelui scriitor român M. Sadoveanu, originar din Basarabia;
  • 2003 — are loc altă reformă administrativ — teritorială după care Soroca devine centru raional și deci biblioteca revine la denumirea de bibliotecă raională manifestându-și activitatea și ca centru metodic pentru cele 69 biblioteci comunale existente în cadrul raionului Soroca.
  • 2004 — s-au împlinit 60 ani de la fondarea bibliotecii.
  • 2007 — director al bibliotecii devine Railean Eugenia.
  • 2009 — doamna Eugenia Railean aplică și câștigă proiectul finanțat de Ambasada Norvegiei la România și de Consiliul Raional Soroca «Reorganizarea sălii de lectură în sala Multimedia», în urmă cărui a fost efectuată reparația capitală a sălii de lectură, s-a procurat mobilier nou și 5 calculatoare cu conexiune la Internet.
  • 2012 — biblioteca, în persoana doamnei Eugenia Railean, aplică la proiectul de informatizare a bibliotecilor anunțat de IREX și devine una dintre cele 6 biblioteci raionale participante ale Programului Pilot Novateca care devin Centre Regionale de Formare, și de realizările căror a depins rularea în continuare a programului.
  • 2012 — 2018 — implicare în Programul Național Novateca.

  Biblioteca ,,M. Sadoveanu’’ îşi manifestă activitatea şi ca centru metodic, pentru cele 60 biblioteci comunale, existente acum în cadrul raionului Soroca. Sunt organizate seminare de perfecţionare profesională, manifestări culturale model, con-cursuri, reviste bibliografice de specialitate.